Eu nu am de ce să mă duc la psiholog, doar nu-s nebun… pare a fi un gând cu care poate te-ai  întâlnit în trecut, sau o replică cu care ai răspuns atunci când un prieten ți-a propus să apelezi la ajutor. Există multă confuzie în jurul termenilor psiholog, psihoterapeut și psihiatru. Este de datoria noastră, a profesioniștilor din domeniul sănătății mintale, să dăm startul dialogului pe această temă, să aducem claritate și să combatem miturile. Acest articol va explica diferența dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru, dar și mai important, care sunt atribuțiile fiecăruia.

Psihologul cel care se ocupă  cu studiul minții umane și a absolvit o facultate de psihologie. Pentru că această profesie este foarte vastă, de obicei psihologii aleg anumite specializări, anumite ramuri ale psihologiei, precum: domeniul clinic și psihopatologia (studiul normalității și anomaliilor psihologice), psihologie comportamentală, socială, educațională, psihologia muncii sau a transporturilor. Un rol important în evaluarea clientului este al psihologului clinician.

Psihoterapeutul este o persoană care, având deja la bază o școală de psihologie sau fiind medic (uneori chiar și asistentul social sau o altă persoană care a absolvit alte școli din sfera științelor socio-umane), parcurge un program de formare, o școală de psihoterapie. Școlile de formare în psihoterapie sunt diverse, datorită faptului că metodele abordate sunt diverse. Dintre aceste metode, câteva exemple ar fi: psihoterapia analitaică, psihoterapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia experimentală, ș.a. Oricare ar fi școala de formare, toate metodele de psihoterapie au în centru relația psihoterapeut client și toate au ca scop vindecarea și îngrijirea sufletului/psihicului uman. Metodele abordate pot implica dialogul, reflectarea, conversația, arta (pictura/teatrul/dansul/muzica),  meditația, exercițiile de gândire/analiză/proiectare, exercițiile corporale sau de respirație, hipnoza, ș.a.

Metodele abordate de psihoterapeut sunt exclusiv metodele non-invazive (descrise mai sus) și NU au la baza tratamente medicamentoase. Psihoterapeutul nu  prescrie medicamentație, aceasta o face doar psihiatrul.

Psihiatrul este o persoană care a absolvit facultatea de medicină, urmând un rezidențiat într-un spital de psihiatrie.  El se ocupă cu diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice, așa cum sunt ele catalogate în tratatele medicale (ex: în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale – DSM-V). Acesta are abilitarea necesară de a prescrie tratament medicamentos. Prezența psihiatrului este întotdeauna necesară în când vine vorba de o boală psihică, de exemplu  de o depresie majoră,  de un comportamentul obsesiv-compulsiv sau de apariția unei boli de tip Alzheimer.

Atunci când se gândesc să apeleze la ajutorul unui psihoterapeut, adesea clienții simt neliniște și încearcă să-și creeze un set de așteptări cu privire la procesul psihoterapeutic. Dar, ce se întâmplă de fapt la prima întâlnire?

În cadrul primei întâlniri psihoterapeutul, împreună cu clientul, decid dacă este nevoie de evaluarea unui psiholog clinician, pornind de la natura problemei clientului și a obiectivelor ce vor fi parcurse de-a lungul procesului psihoterapeutic, stabilite de comun acord de către terapeut și beneficiar.  Acest pas este și primul cel care leagă relația terapeut – client. Clientului îi vor fi adresate întrebări legate de vârstă, contextul social în care se află, problema cu care se confruntă, etc.

Atenție! Foarte mulți dintre psihoterapeuți sunt absolvenți de psihologie și înregistrați și ca Psihologi Clinicieni, acreditați de Colegiul Psihologilor din România, nu doar ca Psihoterapeuți. Aceasta le permite intervenția din dublu rol, de psihoterapeut și de psiholog clinician, respectiv le dă dreptul, având cunoștințele necesare, să realizeze o evaluare psihologică.

Mai apoi, clientul și terapeutul vor stabili cadrul terapeutic (unde, când și cu ce frecvență se vor întâlni), modalitățile de lucru (psihoterapie individuală sau de grup), durata ședințelor (de obicei, o ședință de psihoterapie individuală durează 50 de minute, pe când o ședință de grup ajunge la o durată medie de 90 de minute), regulile și ce se întâmplă dacă una dintre părți lipsește, metodele folosite și abordarea psihoterapeutică, modalitatea de încheiere a psihoterapiei și evaluarea rezultatelor.

O altă întrebare frecventă este: cât poate dura psihoterapia?

Deoarece fiecare ființă umană este unică, un proces psihoterapeutic se poate întinde pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, în funcție de dezvoltarea omului și de obiectivele/nevoile discutate la început de către client și psihoterapeut. Aceste nevoi apar în funcție de contextul de viață în care se află clientul, de problematica psihologică și de înțelegerea mecanismelor de rezistență în fața schimbării.

Cel mai adesea succesul unei psihoterapii se bazează pe o relație terapeutică puternică. O astfel de relație este una în care clientul are curajul să fie autentic, să nu poarte nicio mască socială și să se manifeste liber. Acestă relație este una profesională și nu una de prietenie, chiar dacă ajunge să se realizeze o legătură personală și profundă între psihoterapeut și client.

Clienții pot beneficia de psihoterapie într-un cabinet individual, sau online prin intermediul mijloacelor tehnologice moderne.  Pentru a beneficia de o primă ședință sau pentru a te clarifica cu privire la procesul terapeutic,  te invit să mă contactezi prin email, la adresa [email protected]